- reziliénţã
- s. f. (sil. -li-en-), g.-d. art. reziliénţei
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
reziliénţã
Look at other dictionaries:
rezilienţă — REZILIÉNŢĂ s.f. Mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin şoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic consumat pentru ruperea la încovoiere, prin şoc, a unei epruvete şi aria secţiunii transversale în care s a… … Dicționar Român
rezilient — reziliént s. m., adj. m., pl. reziliénţi; f. sg. reziliéntă, pl. reziliénte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic REZILIÉNT, Ă adj. 1. (despre metale, aliaje) rezistent la şoc. 2. (desp … Dicționar Român
